Vegetatia

Asa cum le sugereaza si denumirea caracteristice pentru acest masiv sunt zonele cu paduri întinse.Acestea se gasesc acum, mai ales în partea central- vestica si cea sud- estica, dar în trecut suprafetele împadurite erau mult mai extinse dar odata exploatate acestea nu s-au refacut substratul calcaros nefiind favorabil regenerarii padurii, deoarece apa se infiltreaza foarte rapid.
Padurile ocupa în judetul Bihor o suprafata de 185 419 ha, adica 25,6 % din total. Din acest total circa 60 000 ha apartin M. Padurea Craiului. Cifrele nu sunt exacte deoarece suprafata ocolelor silvice (O.S Beius, O.S. Dobresti, O.S Remeti, O.S Alesd) nu se suprapune exact peste cea a M. Padurea Craiului, inculzînd si unele teritorii învecinate.
Suprafetele împadurite din M. Padurea Craiului ocupa o suprafata de 25 102 ha si aceasta daca ne referim doar la suprafetele calcaroase, ocupînd circa 59 % din totalul suprafetelor acoperite cu calcare (425 km²). Toate cifrele de mai jos se refera doar la aceste suprafete.Datorita altitudinii reduse a acestor munti etajarea vegetatiei pe verticala este mai putin evidentiata. Se întâlnesc totusi conturate trei etaje de vegetatie:
-etajul cvercineelor: caracterizeaza zonele carstice joase 400- 600 m altitudine si zonele de contact ale acestora cu celelate specii. Speciile dominante sunt cerul si gorunul cu dezvoltare mai extinsa în vestul M. Padurea Craiului, pe vaile Vida si Topa.
-etajul fagului: are cea mai larga extensiune. Ocupa cca. 50 % din totalul suprafetelor calcaroase împadurite din M. Padurea Craiului (11 666 ha). Fagete compacte se întîlnesc în centrul si estul masivului.
-etajul rasinoaselor: ocupa cam 10 % din total si sunt în mare parte rezultatul interventiei omului, în mod natural aceste specii crescînd doar în estul acestei grupe muntoase unde beneficiaza de un climat mai racoros.
Alaturi de aceste specii se mai întâlnesc pe suprafete reduse pâlcuri de castan salbatic (castanea silva), carpen (carpinus betulus), mesteacan (betula verucosa). Dintre arbusti mai raspânditi sunt cornul, porumbarul cu ghimpi si alunul.
Pentru cei ce vor sa se bucure de spectacolul oferit de aceste paduri, anotimpul cel mai indicat este toamna, dupa caderea frunzelor, când acestea formeaza un mozaic de culori încântator.
Dintre padurile acestor munti recomandam padurea de conifere Sclavul-Ples situata pe platoul cu acelasi nume între vaile Videi si Albioarei, una dintre padurile de conifere cele mai spectaculoase ale M. Apuseni. La nord de localitatea Dobresti la o altitudine de 400-500 m se gaseste o plantatie de castani comestibili.
Zonele împadurite alterneaza cu cele despadurite cu pajisti înflorite multicolor, cu fânete sau cu culturi agricole. Aceste zone sunt localizate de regula pe platourile carstice sau în depresiunile de captare carstica în apropierea localitatilor pe care acestea le gazduiesc: 10 Hotare, Tomnatic, Damis, Calatea, Ponoare.
Fructele de padure ce pot fi gasite mai ales în zonele necarstificabile pe coastele despadurite sunt zmeura, murele si fragutele.
Dintre speciile mai rare amintim lotusul (nimphaea lotus var. thermalis) care supravietuieste în L. Petea (Baile 1 Mai), relict tertiar care este amenintat cu disparitia.
În Valea Iadului (Remeti, com. Bulz) se gaseste o rezervatie naturala de liliac carpatin (iorgovan-syringa josikaea), specie endemica în Carpati. O alta rezervatie este cea complexa a Defileului Crisului de la Vadu-Crisului, a carei importanta floristica nu este de loc negijabila, aici regasindu-se peste 1500 de specii vegetale dintre care mai bine de jumatate specii superioare dintre cele mai valoroase fiind: ghimpele (ruscus aculeatus), laleaua pestrita (fritillaria tenella), deditei (pulsatilla montana), migdalul pitic (amigdalus mana).