Vai carstice

Cheile si defileele
Vaile oarbe
Vaile de recul
Vaile seci
Vaile dolinare

Cheile si defileele sus

  Aspecte de cheie regasim la aproape toti afluentii celor doua Crisuri din raza Muntilor Padurea Craiului. Cea mai importanta vale cu aspect de cheie este cea a Crisului Repede care prezinta între confluenta cu v. Iadului si comuna Vadu-Crisului o vale îngusta, sculptata în roci calcaroase cu mici depresiuni situate în zonele de confluenta cu afluentii mai importanti în care se localizeaza, de altfel si singurele asezari din defileu (Bratca, Suncuius, Balnaca). Sectorul cel mai spectaculos este fara îndoiala defileul dintre Suncuius si Vadu-Crisului. Acesta are o lungime de 3 km si este declarat rezervatie naturala complexa pentru speciile rare de animale si plante, pesterile numeroase si abrupturile calcaroase. Aproape fiecare vale importanta dupa ce prezinta în zona de izvoare un curs normal îsi schimba brusc directia orientîndu-se spre nord (Pt. afluentii Crisului Repede) respectiv spre sud (Pt. afluentii Crisului Negru) imediat ce întâlnesc în drumul lor calcarele în care îsi dezvolta apoi un sector de chei înainte de a se uni cu colectorul principal. Aceste sectoare de chei au, de regula lungimi de câtiva km, sunt situate fata de versati la adâncimi de 150-250 m (mai adânci spre aval), versanti înclinati, cu numeroase pesteri, izbucuri si izvoare carstice, relief rezidual (grohotisuri, martori de eroziune).
Valea Iadului - este cel mai important afluent al Crisului Repede din M. Padurea Craiului si curge într-o vale pitoreasca cu versanti abrupti înalti de 400- 500 m. Prezinta doua sectoare de chei: primul între L. Lesu si satul Remeti, iar al doilea între Bulz si confluenta cu Crisul Repede.
Valea Bratcutei - ce prezinta un sector de chei de 4,5 km mai putin salbatice dar pline de pitoresc.
Valea Misidului- dezvolta un sector de chei lung de 2,5 km cu multe pesteri si izvoare carstice,
imediat în amonte de confluenta cu Crisul Repede.
  Dintre afluentii Crisului Repede mici sectoare de chei mai regasim la vaile Mnierei si Boiului (aceasta din urma cu câteva cascade foarte frumoase).
  Dintre afluentii Crisului Negru remarcam:
Valea Videi cu cel mai lung sector de chei din M. Apuseni (peste 10 km), o vale adânca dominata de abrupturi impunatoare, foarte salbatica, cu numeroase pesteri si izvoare carstice.
Cheile Albioarei, lungi de 2,5 km, sunt strabatute de drumul judetean Beius-Alesd si reprezinta singura cale de traversare a M. Padurea Craiului prin zona centrala cu mijloace auto.
Cheile Lazurilor sunt, probabil, cele mai frumoase chei din M. Padurea Craiului, în bazinul aceastei vai regasindu-se o varietate a formelor carstice rar întâlnita.
Alte vai cu sectoare de chei mai scurte dar de un real interes turistic sunt v. Cutilor, v.Pesterii (afluent al v. Meziad) si v. Topa-Râu.
Ceea ce este extraordinar pentru vaile din aceasta regiune muntoasa este faptul ca multe din acestea prezinta afluenti care la rândul lor dezvolta mici sectoare fermecatoare de chei ce pot constitui pentru unii turisti adevarate desfatari prin bucuria de a le descoperi si strabate (v.Sesii, pârâul Stiopului, v. Ibanului, v.Toplicioarei, etc.).

Vaile oarbe sus

  Sunt vaile care prezinta în capatul dinspre aval al cursului o disparitie a apelor în substratul calcaros printr-un ponor situat la baza unei trepte antitetice (de regula repezentata de un abrupt calcaros). Cele mai importante vai oarbe sunt cele care dreneaza depresiunile de captare carstica: v. Mnierei, vaile din Depresiunile Ponoare, Ponoras, Damis. Altele sunt vai care la contactul cu substratul calcaros se subteranizeaza prin ponoare: v.Runcsorului, Pestireului, Merisorului, v. Fiului (vezi si depresiunile de captare carstica).

Vaile de recul sus

  Sunt opusul vailor oarbe, vai în fund de sac si sunt formate de apele provenite din izbucuri sau pesteri. Spre deosebire de vaile oarbe, însa, au o frecventa de aparitie si lungime mult mai reduse. Aceasta deoarece izbucurile mai mari sunt situate de regula la marginile zonei montane sau cu putin deasupra albiei unor vai, neputînd astfel sa dea nastere unor vai de recul. Totusi în M. Padurea Craiului exista vai de acest tip, chiar daca lungimea lor este în general redusa: Valea Steazelor, generata de Izbucul Rosia, Valea Toplicioarei cu izvoarele în Izbucul Bulbuci, Valea Izbândisului si Valea Toplitei de Vida cu izbucurile omonime, pentru a enumera doar pe cele mai reprezentative.
  Toate aceste vai au lungimi scurte (cu exceptia Vaii Toplicioarei sunt sub 1.5 km) dar prezinta interes turistic prin abrupturile situate la izvoarele lor (uneori foarte impunatoare, ca niste amfiteatre), prin înaltimea si înclinarea versantilor, vegetatia abundenta, salbaticia peisajului, sectoarele de chei cu pesteri si izvoare carstice pe care le gazduiesc.

Vaile seci sus

  Sunt vai care prezinta toate elementele unei vai normale (albie, canal de scurgere a apei) dar
fara un curs de apa la suprfata deoarece apa ajunsa la contactul cu calcarele este captata în subteran prin ponoare.
Aceste vai sunt de regula foarte scurte (pâna la 1 km), sunt foarte numeroase raspândite pe întreaga suprafata a M. Padurea Craiului. Exemple sunt : Pârâul Caprei în bazinul v. Toplicioara, v. Daica în bazinul v.Iadului, v. Seaca în bazinul v.Bratcutei. Interesant este faptul ca pe parcursul unei vai alterneaza de foarte multe ori sectoarele de vale seaca cu cele de vale normala, sectoarele de curgere subterana cu cea de suprafata, cum este cazul Pârâului Stiopului afluent al v. Bratcutei). În perioadele cu precipitatii mari vaile seci pot prezenta curgere permanenta de suprafata.
Sohodolurile
  Reprezinta o trepta superioara de evolutie a unei vai carstice, spre deosebire de vaile seci neprezentînd decât urme neînsemnate care sa ateste curgerea de suprafata, care este total înlocuita de scurgerea subterana. Locul albiei si al canalului de scurgere este luat de doline si pe distante scurte de ponoare. Acestea apar datorita afluentilor care odata ajunsi în vale la contactul cu calcarele se infiltreza în acestea . Exemplul cel mai bun de sohodol pentru M. Padurea Craiului si unul dintre cele mai caracteristice sohodoluri din tara este Sohodolul din bazinul superior al v. Rosia, lung de peste 10 km. Se dezvolta între Ponorul Runcsorului si Cheile Albioarei si prezinta o albie înierbata versanti înalti (cca. 150 m), în general împaduriti si care nu are aproape de loc o curgere de suprafata.

Vaile dolinare sus

  Sunt tot o trepta superioara de evolutie a unei vai carstice. În M. Padurea Craiului aceste vai au luat nastere prin captarea apelor unei vai în subteran sistîndu-se curgerea de suprafata, în lungul fostei vai fomîndu-se prin dizolvarea rocii un sir de doline care urmeaza cursul fostei vai. Exemplele sunt numeroase: valea dolinara ce reconstituie vechiul curs al v. Mnierei situata la vest de ponorul vaii (Pestera Pusta Calatea), pe afluentii v.Galasenilor, Bratcutei, Misidului, Videi, etc.