Depresiunile de captare carstica

  Fac parte si acestea din categoria formelor caracteristice ale peisajului M.Padurea Craiului. Se prezinta ca niste depresiuni sub forma de caldare, de regula cu fundul plat situate la baza unor dealuri înalte aclatuite din roci impermeabile. Asa cum le spune si numele, au rezultat în urma captarii carstice a vaii de-a lungul careia se dezvolta. Aceasta captare s-a realizat la contactul dintre rocile impermeabile (necarstificabile) si cele calcaroase, punct situat la capatul dinspre aval al vaii, captarea realizîndu-se prin ponoare.
Dimensiunile depresiunilor de captare carstica sunt cuprinse între 1-3 km lungime si 0.5-1 km latime. Cele mai importante astfel de depresiuni sunt situate în centrul si estul masivului.

Depresiunea de captare carstica de la Pusta- Calatea

  Este situata în partea de nord- vest a masivului, are dimensiunile de 2 km lungime si sub 0.5 km latime si se prezinta ca o câmpie aluvionara situata la altitudinea medie de 360 m la poalele unor dealuri abrupte ce o domina cu circa 150-200 m: Osoi-502 m la vest, Serbota-526 m la nord, Zgleamanului-cca 600 m la sud. Este situata pe v. Mnierei, lunga de 18 km care este barata la vest de un abrupt de 20 m apele vaii fiind înghitite de Pestera de la Pusta-Calatea (cu galerii cartate de aproape 4 km).

Complexul carstic Damis-Ponoras

  Este una din cele mai reprezentative zone pentru M. Padurea Craiului. Regasim aici toate elementele ce caracterizeaza peisajul Padurii Craiului: culmi înalte alcatuite din roci impermeabile, depresiuni de captare carstica, ponoare, doline, pesteri, avene, paduri alternînd cu poieni si pasuni, cu asezari omenesti în locuri neasteptate. Are o suprafata de aproximativ 40 km ² si este cuprins între vaile Bratcutei la est si Misidului la vest. Este alcatuit din Depresiunea Ponoras la nord si Depresiunea Damis la sud, drenata de pâraiele ce-si au izvorele pe Mg. Dosului - ce domina la sud-est depresiunea,pâraie ce se unesc în partea de nord a depresiunii si dispar în subteran prin Ponorul de la Toaia. Are o latime de 3 km si o lungime de aproximativ 1,5 km.
Depresiunea Ponoras se situeaza la o altitudine medie de 625 m si este drenata de pârâul Hutii ale carui ape dispar prin mai multe ponoare pentru a se regasi apoi în Pestera Ponoras cu intrarea în nordul depresiunii.

Depresiunea de la Acre

  Este situata la vest de L. Lesu, la poalele vf. Hodrângusa-1027 m. Desi are dimensiuni relativ reduse (1,6 km lungime, 0,8 km latime) prezinta reale elemente de atractivitate prin înaltimea mare la care este situata, altitudinea medie a depresiunii fiind de 850 m,prin efectul de insula (zona este înconjurata de paduri) si prin abruptul impunator al Pietrei Acre cu care se închide spre aval depresiunea.

Depresiunea de la Ponoare

  Este una dintre cele mai frumoase depresiuni carstice ale Padurii Craiului, pe cuprinsul sau desfasurîndu-se satul Ponoare, o pitoreasca asezare de munte. Este situata între vaile Boiului la vest, Iadului la est de care o separa abrupturi de 300 m, Culmea Ponorului la sud 881 m) si Dl. Secaturii (783 m) la nord. Este alcatuita din doua compartimente, unul nordic, ciuruit de doline si unul sudic unde se pierd în subteran prin ponoare vaile izvorâte de pe Culmea Ponorului: v.Ponorului, v. Bradestilor, Pârâul Stiopului, Pârâul din Ses. Altitudinea medie a depresiunii este de 700 m fiind suspendata cu 300 m deasupra v. Iadului si totodata dominata de dealurile cu aspect montan ce o înconjoara. Casele raspândite printre doline si ponoare întregesc atmosfera si îi dau un caracter inedit.

Depresiunea Carmazan-Zece Hotare

  Este situata în centrul M. Padurea Craiului între v. Misidului la est, Culmea Rujet la sud (845 m) si Culmea Carmazanului la nord (856 m), aceasta din urma fiind cea mai înalta culme din centrul masivului. Este din punct de vedere geologic cea mai complexa depresiune de captare carstica din acesti munti, fiind compusa din patru gropi în care se dezvolta un relief haotic de doline, uvale, ponoare dintre care unele îsi trimit apele spre afluentii Crisului Repede, iar altele spre cei ai Crisului Negru (Vida, Albioara).