Platourile carstice

  Sunt zone cu aspect de podis, tipic carstice, suspendate deasupra zonelor înconjuratoare cu 150-250 m. Aproape fara nici o exceptie platourile Padurii Craiului sunt ciuruite de doline, prezinta vai oarbe si sunt separate de relieful înconjurator de vai adânci cu sectoare de chei. Cele mai reprezentative sunt :

Platoul Igretului (Hârtoapele Igretului)

  Situat în nord- vestul masivului, unde domina cu un abrupt de 150 m Depres. Vadului situata la nord, Valea Mnierei la sud si este dominat de Dl. Serbota situat la est. Are o suprafata de 11 km ², o altitudine medie de 350 m si prezinta un relief foarte accidentat cu doline, uvale si câteva vai dolinare.

Platoul 10 Hotare

  Se gaseste în partea central -nordica a regiunii si are o suprafata de 54 km², find cel mai mare platou carstic al Padurii Craiului. Are o altitudine medie de 650 m si este delimitat lea nord de Depres. Vadului, situata mai jos cu peste 200 m, la sud de v. Videi, la vest de cea a Mnierei, iar la est de culmea Dl. Chicerii (781 m), Dl Popii, Dl. Ticaului. Relieful este reprezentat printr-un numar mare de doline, uvale, vai oarbe, vai dolinare dominate de unele masive formate din roci necarstificabile (Dl. Crucii-724 m). Endocarstul este reprezentat prin mai multe avene si câteva pesteri dintre care remarcabila este Pestera Batrânului.

Platoul Runcuri

  Are o suprafata de 7 km ² si o altitudine medie de 500 m si este situat la nord de localitatea Rosia între Cheile Cutilor la est si cele ale Albioarei la vest, sub Dl. Tinoasa la nord. Relieful platoului este unul dezorganizat cu doline, vai de doline, lapiezuri (mai ales în sud) si doua uvale: Groapa Ciurului, Groapa lui Dobos.
  Remarcabila pentru acest platou este prezenta sistemului carstic Pestera Ciur- Izbuc-Pestera Ciur-Ponor-Izbucul Toplita de Rosia. Acest extraordinar sistem carstic a fost creat de pârâul Tinoasa, care dupa ce izvoreste de pe latura sudica a dealului cu acelasi nume este captat în subteran prin Ponorul Tinoasa, strabate Pestera Ciur- Izbuc, primeste apoi într-o mica depresiune ca afluent pe pârâul Ciurului si dupa nici 200 m patrunde în Pestera Ciur- Ponor pe care o strabate pe o distanta de 15 km pentru a iesi din nou la lumina prin Izbucul Toplitei de Rosia. Acest curs subteran este cel mai lung din România si reprezinta totodata si cea mai mare strapungere hidrologica strabatuta de om în tara noastra.

Platoul Vida-Racas-Ponicioara (Sclavul-Ples)

  Are o suprafata de 31 km² si este situat între v. Videi (la nord si vest), Cheile Albioarei (la sud) si Culmea Merisor- Scaunu Craiului (la est). Pe suprafata platoului este localizata si exploatarea de bauxita de la Racas. Altitudinea medie este de 500 m, mai mare la est si mai mica la vest. Relieful este alcatuit mai ales din vai oarbe în partea de est (culoarul Merisor-Jofi) din doline si uvale în partea centrala si din vai de doline în zonele periferice (mai ales spre nord si vest). Relieful endocarstic este alcatuit dintr-un mare numar de avene de mici dimensiuni si câteva pesteri unele foarte mari (P. din Galeria Jofi-7280 m lungime). Este probabil cel mai salbatic platou carstic din Padurea Craiului, în mare parte împadurit si greu de strabatut.

  Alte platouri din acest masiv sunt fie mai mici ca dimensiuni decât cele descrise fie mai dezorganizate, mai slab conturate în relief: Platoul Arsurilor (în apropiere de Bratca), Platoul Fundatura Toplitei (cursul superior al v. Videi), Platoul Zgleaman (versantul stâng al v. Mnierei), etc.