Dolinele

  Caracterizeaza cel mai bine exocarstul Padurii Craiului prin dimensiunile lor si mai ales prin raspândirea în întreg cuprinsul masivului. Dolinele sau hârtoapele, cum li se spune local sunt mici depresiuni de forma circulara sau eliptica cu diametre ce pot atinge pâna la 2-300 m si cu adâncimi de pâna la 50- 60 m. Se prezinta de obicei sub forma de pâlnie cu peretii înclinati la 30-60º. Mai apar si doline în forma de caldare cu pereti mai slab înclinati (10-30°) si mai putin adânci în raport cu diametrul (raport 1/10).
  Aceste interesante forme de relief confera peisajului natural un aspect de strecuratoare acolo unde sunt prezente în numar ridicat. Iau nastere de regula prin coroziune, adica prin dizolvarea apei infiltrata pe o retea de fisuri. Mai pot aparea si prin prabusirea tavanului unor pesteri (Pestera Meziad- Gruiul Pesterii). Trebuie mentionata si legatura care exista între doline si retelele subterane apa infiltrata contribuind la modelarea lor, iar uneori pe fundul dolinelor se gasesc portile de intrare în subteran, cum este cazul Hârtopului Fara Fund (zona Vadu-Crisului) si al Posistaului din Dl. Cornului (zona Remeti).
  De cele mai multe ori dolinele nu apar izolate ci fie sub forma de siruri de doline care reconstituie prin aliniamentul lor vechiul curs subaerian (ex.: valea dolinara de la est de Ponorul Vaii Mniera, afluentii v. Videi din zona de chei) fie sub forma de câmpuri de doline exclusiv pe platourile carstice, impresionînd prin numarul lor si uneori prin dimensiuni (ex.:Platoul 10 Hotare, Runcuri, Hârtoapele Igretului, Racas-Ponicioara). De exemplu în versantul stâng al v. Mnierei la nord de Cornet se gaseste un platou cu peste 100 doline dezvoltate pe o suprafata de 1,5 km., densitate rar întâlnita în România.

Lacurile carstice

  Sunt un fenomen rar datorita solubilitatii calcarului care este dizolvat de apa dar, în mod paradoxal partile insolubile depuse pe fundul dolinelor, uvalelor sau a depresiunilor de captare carstica fac ca fundul acestora sa se impermeabilizeze permitînd acumularea apei. Exista în Padurea Craiului doua astfel de exemple: Taul Batrân si Taul Niesului. Taul Batrân este situat într-o dolina de mari dimensiuni situata în nord-estul platoului 10 Hotare si are dimensiunile de 82 m lungime, 40 latime si 2,7 m adâncime. Taul Niesului este situat imediat în amonte de intrarea vaii Mnierei în depresiunea de captare carstica de la Pusta-Calatea si are dimensiunile de 55/30/2.1 m. Lacuri temporare se formeaza atât în unele doline impermeabilizate dar de dimensiuni mai mici, cât si în unele depresiuni de captare carstica atunci când în urma precipitatiilor abundente ponoarele si sorburile nu mai pot absorbi întreaga cantitate de apa formîndu-se acumulari de apa destul de semnificative. Este cazul ponoarelor Runcsor, Toaia, de la Acre, Ponoare.