Geneza pesterilor

  Golurile carstice (pesteri si avene) sunt rezultaul unor procese dintre care cel mai important îl reprezinta dizolvarea rocilor de catre apele ce patrund, stagneaza si circula într-un masiv calcaros, în urma caestei dizolvari rezultînd reteaua subterana denumita în mod curent pestera.
  Factorii ce determina formarea si morfologia unei pesteri sunt mai complecsi, importanta avînd si sistemul de fisuri, falii, diaclaze care strabat roca sau factorul tectonic, dar pentru a nu intra în detalii care nu fac obiectul acestei lucrari vom preciza doar faptul ca principalele procese care contribuie la formarea unei pesteri sunt procese chimice, fizice si gravitationale. Trebuie mentionat faptul ca actiunea lor nu este una izolata ci este conjugata, dar pentru a se întelege mai bine rolul lor analiza se face separat.

Procesele chimice

  Sunt coroziunea si opusul acesteia eroziunea. Coroziunea este procesul de dizolvare a carbonatului de calciu prezent în roca calcaroasa de catre acidul carbonic (apa si bioxid de carbon), reactie în urma careia rezulta bicarbonatul de calciu. În urma coroziunii în pesteri rezulta diferite forme care în functie de dimensiunile lor pot fi:
· Microforme: lingurite de coroziune, muchii taioase, lapiezuri endocarstice, hieroglife de coroziune, lame.
· Mezoforme: albii largite, santuri de scurgere, tavane plan orizontale.
· Macroforme: galerii tip metrou, labirinte de corozine, sali de confluenta.
  Precipitarea chimica este procesul opus coroziunii si consta în depunerea chimica a sarurilor dizolvate de ape (prin coroziune) sub forma de concretiuni. Asadar acest proces este responsabil de formarea stalactitelor si stalagmitelor, principalele elemente de atractie ale pesterilor fara de care interesul turistic este redus si valorificarea economica discutabila.
Principalele forme de depunere chimica sunt:
· Stalagmitele: ce rezulta din depunerea sarurilor din apa ce picura pe podea. Pot avea forme si înaltimi variate: conice, de lumânare, domuri stalagmitice, etc.
· Stalactitele: sunt turturii de piatra ai pesterilor, rezultati din depunerea apei de sus în jos (dinspre tavan). Au de regula forma cilindrica sau conica si dimensiuni foarte variate: cu lungimi de la câtiva centimetri pâna la 1-2 sau chiar 7 m si diametre de la 10 -20 cm pâna la câtiva mm pentru stalactitele macaorane, unele cu lungimi de aproape 2 m.
· Coloanele: rezulta prin conexiunea dintre o stalactita si o stalagmita realizînd legatura între tavanul si podeaua pesterilor.
· Baldachinele: se formeaza prin depunerea calcitului (bicarbonatului de calciu) pe proeminentele stâncoase ale peretilor.
· Draperiile: se fomeaza prin prelingerea pe peretii si pe tavanul pesterii a apei încarcata cu bicarbonat de calciu.
· Cugerile stalagmitice: sunt stalactite de regula de mari dimensiuni ce împodobesc peretii pesterilor, rezultate prin scurgerea apei pe pereti, ce impresioneaza prin masivitatea depunerilor chimice.
· Gururile: sunt mici bazinse asezate în trepte ce acopera planseele unor sali de pestera. De cele mai multe ori sunt umplute cu apa limpede, nemiscata, ce depune cristale pe peretii acestor bazinase.
· Helictitele: prezinta un interes deosebit, fiind stalactite care sfideaza legile gravitatiei ele crescînd în dimensiuni pe orizontala oblic sau chiar de jos în sus.
· Florile de piatra (anthoditele): apar în urma depunerii gipsului sub forma unor rozete cu petalele revarsate în afara.
· Cristalictitele: sunt cele mai fragile si diafane formatiuni subterane si se prezinta sub forma unor cristale (de calcit, de aragonit) cu orientari spatiale diverse cu forme ce se aseamana unor jerbe de piatra rotunjite.
· Perlele de caverna: sunt pietricele cu margini rotunjite si slefuite, asemeni unor perle rezultate în urma proceselor de picurare si rostogolire (coroziune si eroziune)

Procesele fizice (mecanice)

  Sunt eroziunea si opusul acesteia sedimentarea. Eroziunea apre de cele mai multe ori asociata coroziunii si este exercitata de particulele aluvionare purtate de apele curgatoare subterane.
Formele de eroziune cele mai frecvente sunt:
· Microforme: marmite, praguri si repezisuri, culise laterale, etc.
· Mezoforme: albii adîncite, terase laterale, cascade,saritori, pilieri.
· Macroformele: galerii cu nivele de scurgere, puturi.
  Sedimentarea consta în depunerea sedimentelor rezultate în urma eroziunii în interiorul pesterii depunere ce poate îmbraca mai multe forme: depuneri de argila, depuneri de aluviuni în albia râului subteran (bolovanis, pietris, nisip), plaje subterane.

Procesele gravitationale

  Sunt desprinderile, respectiv acumularea de blocuri. Apar datorita actiunii de dislocare a rocii calacroase de catre apa si a aparitiei astfel a unui sistem de fisuri care va conduce la dezagregarea rocilor datorita atractiei gravitationale. Apar astfel grohotisuri, acumulari de de blocuri, care uneori confera salilor imense din tavanul carora s-au desprins, un aspect haotic si amenintator.